Fericirile


Domnul nostru Iisus Hristos S-a suit în munte și îi învăța pe ucenicii Săi zicând:

Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăția Cerurilor.

Cei săraci cu duhul sunt aceia care se consideră pe sine foarte mici în comparație cu măreția lui Dumnezeu și care tânjesc să se înalțe la Dumnezeu și în Împărăția Lui.

Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.

Cei care plâng în lumea aceasta trecătoare se aseamănă Fiului lui Dumnezeu, Care niciodată nu a zâmbit, dar foarte adesea a plâns, din pricina neînțelegerii, a păcatelor și patimilor omenești.

Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul.

Cei blânzi sunt iubitori de oameni și răbdători. Datorită blândeții Sale, Hristos este numit Mielul lui Dumnezeu. Cei mândri și mânioși sunt potrivnici celor blânzi. Ei grabnic câștigă, dar tot grabnic și pierd. Cei blânzi dobândesc după un timp. Creștinii au fost prigoniți de păgâni și aproape nimiciți, dar astăzi ei stăpânesc pământul.

Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.

Cei ce flămânzesc și însetează de dreptate sunt oamenii care nu pot răbda nedreptatea din lume. Ei vor vedea biruința lui Hristos Cel Înviat, care va învinge toate puterile răului, și inimile lor vor fi pline de mulțumire și bucurie. Ei vor vedea și biruința Bisericii prigonite și se vor bucura.

Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui.

După cum ne purtăm cu fiii lui Dumnezeu, tot astfel Se va purta și Dumnezeu cu noi. Milă pentru milă. Dar multa milostivire dumnezeiască este cu mult mai mare decât milostivirea oamenilor. „Aceștia vor primi însutit”, le-a spus Domnul celor milostivi.

Milostivirea este o virtute îndoită: personală și socială. Suntem milostivi și față de noi înșine, atunci când nu uităm de sufletul nostru și mântuirea lui. Egoismul, răzbunarea și cruzimea sunt vrăjmașii milostivirii.

Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.

Inima omului este ochiul curat de trebuință pentru a privi pe cele duhovnicești, în primul rând pe Dumnezeu. Prin îndelunga lucrare și prin harul lui Dumnezeu inima se poate curăți de toate necurățirile păcatului, după cum ne dau mărturie Viețile Sfinților. Gândurile și dorințele rele întinează și orbesc inima.

Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.

Hristos este numit Împăratul păcii. El a dăruit pacea Sa ucenicilor Săi. Fiecare poate da ceea ce are. Dacă avem în inimile noastre pace, putem să o dăruim și celorlalți. Pacea minții, a inimii și a voinței – întreita pace în unitate -, aceasta este adevărata pace dumnezeiască a sufletului. Sufletul necumpătat nu poate avea pace.

Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este Împărăția Cerurilor.

Să fii prigonit pentru dreptate înseamnă a te asemăna lui Hristos și Apostolilor. În Biserica Ortodoxă s-au arătat mulți mucenici, care au suferit pentru dreptate și care s-au sălășluit în Împărăția cerească a lui Hristos. Sfântul Apostol Petru spune: „Căci este mai bine, dacă așa este voia lui Dumnezeu, să pătimiți făcând cele bune decât făcând cele rele!” (I Petru 3, 17)

Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind pentru mine.

Aici Hristos vorbește despre pătimirea pentru El a celor ce-L urmau. Ei vor fi batjocoriți, defăimați și chinuiți. Dar ei trebuie să rabde toate cu credință neclintită și nădejde în El, căci va veni ca Cel din urmă Biruitor și Drept Judecător. El va despărți atunci pentru veșnicie drepții de păcătoși.

Concluzie

Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri!

Bucurați-vă în lacrimi, bucurați-vă în pătimire, bucurați-vă în moarte, căci cei mai buni din neamul omenesc, care au străbătut această cale spinoasă ca și voi, vă așteaptă acum în lumea cealaltă, unde domnește Hristos și unde nu este durere, nici întristare, nici suferință, ci viață și bucurie veșnică.

Împărtășește dragostea

Lasă un răspuns